{"id":8095,"date":"2021-03-05T15:33:12","date_gmt":"2021-03-05T13:33:12","guid":{"rendered":"https:\/\/synerb.org\/?p=8095"},"modified":"2023-11-24T14:00:34","modified_gmt":"2023-11-24T12:00:34","slug":"indrumar-financiar-intreprinderi-sociale","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/synerb.org\/ro\/indrumar-financiar-intreprinderi-sociale\/","title":{"rendered":"Mic \u00eendrumar financiar pentru \u00eentreprinderi sociale"},"content":{"rendered":"\n[et_pb_section fb_built=”1″ admin_label=”section” _builder_version=”3.22″ custom_padding=”6px|||||” global_colors_info=”{}” theme_builder_area=”post_content”][et_pb_row admin_label=”row” _builder_version=”4.8.1″ background_size=”initial” background_position=”top_left” background_repeat=”repeat” width=”100%” custom_margin=”-20px|auto||auto||” global_colors_info=”{}” theme_builder_area=”post_content”][et_pb_column type=”4_4″ _builder_version=”3.25″ custom_padding=”|||” global_colors_info=”{}” custom_padding__hover=”|||” theme_builder_area=”post_content”][et_pb_text admin_label=”Text” _builder_version=”4.8.1″ text_font_size=”17px” text_line_height=”1.75em” background_size=”initial” background_position=”top_left” background_repeat=”repeat” global_colors_info=”{}” theme_builder_area=”post_content”]

*care caut\u0103 s\u0103-\u0219i \u00een\u021beleag\u0103 performan\u021ba financiar\u0103 \u00een vederea ob\u021binerii unei investi\u021bii<\/em><\/strong><\/p>\n

de Sonia Oprean<\/em><\/p>\n

Am f\u0103cut primii pa\u0219i c\u0103tre o carier\u0103 \u00een domeniul financiar acum zece ani, c\u00e2nd am intrat, tem\u0103toare, \u00een biroul uneia dintre cele mai mari firme de servicii financiare din lume. La vremea respectiv\u0103, de\u0219i \u00eenv\u0103\u021basem \u00een facultate despre diagnoza afacerilor, contabilitatea financiar\u0103 \u0219i de gestiune, aceste subiecte \u00eemi p\u0103reau lipsite de via\u021b\u0103 \u0219i aplicabilitate.<\/p>\n

Interesul meu se \u00eendrepta mai degrab\u0103 spre materii mai pu\u021bin tehnice, atractive, spre exemplu management \u0219i marketing. \u0218tiam, totu\u0219i, c\u0103 pentru a \u00een\u021belege cum func\u021bioneaz\u0103 motorul economic al oric\u0103rei afaceri, o \u00een\u021belegere solid\u0103 a domeniului financiar este critic\u0103.<\/p>\n

\u00cen anii care au urmat am perseverat \u00een domeniu, \u00een mare parte datorit\u0103 unei colege devenit\u0103 prieten\u0103, un fel de general responsabil de procesul meu de \u00eenv\u0103\u021bare, care se asigura c\u0103 aten\u021bia mea este \u00eendreptat\u0103 la locul potrivit: spre \u00een\u021belegerea strategic\u0103 a cifrelor. Ea mi-a explicat, prima dat\u0103 \u00een cuvinte simple, dinamica gestiunii stocurilor \u0219i am \u00een\u021beles atunci c\u0103 to\u021bi termenii tehnici au coresponden\u021bi \u00een limbaj \u201euman\u201d.<\/p>\n

P\u00e2n\u0103 s\u0103 plec din domeniul de audit financiar, am f\u0103cut parte din peste 40 de misiuni de audit, fiind de multe ori responsabil\u0103 de coordonarea echipelor pe teren, la client. Am fost parte din auditul unor firme cu cifre de afaceri de sute de milioane de euro, firme \u00een expansiune \u0219i firme \u00een insolven\u021b\u0103, activ\u00e2nd \u00een domenii dintre cele mai variate, de la automotive, la bunuri de larg consum, transport de marf\u0103, servicii medicale \u0219i \u00a0multe altele.<\/p>\n

<\/strong><\/h2>\n

Primul contact cu \u00eentreprinderile sociale<\/strong><\/h2>\n

\u00cen acela\u0219i timp, \u00een perioada respectiv\u0103, \u00een Rom\u00e2nia se finan\u021bau primele \u00eentreprinderi sociale. Eram fascinat\u0103 de acest nou model hibrid \u0219i de impactul social pe care-l promiteau, dar intuiam c\u0103 o afacere social\u0103 este, \u00eenainte de toate, o afacere, \u0219i c\u0103, pentru a face ceva util \u00a0\u00een sector, ar trebui \u00eent\u00e2i s\u0103 \u00eenv\u0103\u021b \u0219i s\u0103 deslu\u0219esc din \u201emisterele motorului economic\u201d al acestor mici afaceri de impact.<\/p>\n

C\u00e2nd am f\u0103cut tranzi\u021bia c\u0103tre domeniul de antreprenoriat social, eram convins\u0103 c\u0103 aceast\u0103 nou\u0103 lume nu ascunde prea multe secrete. La urma urmei, avusesem de a face cu Guliverii economiei. \u00a0C\u00e2t de greu poate fi, \u00eemi ziceam, s\u0103 lucrez cu modele de afaceri mult mai mici? Realitatea a fost c\u0103 mi-am petrecut luni bune la \u00eenceput doar pentru a \u00een\u021belege cele mai stringente \u0219i complexe provoc\u0103ri ale sectorului.<\/p>\n

\u00cen aproape \u0219ase ani de c\u00e2nd activez \u00een sector, am \u00eent\u00e2lnit antreprenori ambi\u021bio\u0219i, cu ochii pe cifre \u0219i pixul \u00een m\u00e2n\u0103, absorbind fiecare gram de\u00a0knowledge\u00a0<\/em>disponibil, antreprenori care lucreaz\u0103 an de an la proiec\u021bii \u0219i caut\u0103, neobosi\u021bi, s\u0103 \u00ee\u0219i \u00een\u021beleag\u0103 performan\u021ba \u00een cifre, antreprenori resemna\u021bi \u0219i \u00eenfr\u00e2n\u021bi de multiplele tentative e\u0219uate de a \u00een\u021belege limbajul pe care ei \u00eel percep ca fiind mult prea tehnic, antreprenori furio\u0219i c\u0103, de\u0219i vorbesc aceea\u0219i limb\u0103 cu contabilul, nu prea se \u00een\u021beleg, antreprenori umili\u021bi \u00een rela\u021bia cu diferi\u021bi investitori, deoarece nu au reu\u0219it s\u0103 treac\u0103 de etapa prezent\u0103rii unor proiec\u021bii financiare multianuale care s\u0103 conving\u0103.<\/p>\n

F\u0103r\u0103 preten\u021bia de a fi exhaustiv\u0103, mi-am propus \u00een acest articol s\u0103 detaliez, \u00een termeni simpli, c\u00e2teva aspecte legate de analiza financiar\u0103 a unei \u00eentreprinderi sociale care se preg\u0103te\u0219te sau caut\u0103 s\u0103 ob\u021bin\u0103 o investi\u021bie. Scopul meu este de a contribui la cre\u0219terea \u00eencrederii antreprenorilor \u0219i managerilor de \u00eentreprinderi sociale \u00een propriile abilit\u0103\u021bi de a \u00een\u021belege un model financiar, pentru ca ace\u0219tia s\u0103 poat\u0103 purta o conversa\u021bie \u00een cuno\u0219tin\u021b\u0103 de cauz\u0103 cu partenerii lor \u2013 de exemplu investitorii de impact[1]<\/a>.<\/p>\n

Modelul financiar al unei \u00eentreprinderi sociale poate fi o misiune pentru James Bond. Nicio discu\u021bie pe teme financiare cu o \u00eentreprindere social\u0103 nu este e c\u0103l\u0103torie simpl\u0103 din punctul A \u00een punctul B. Construirea sau \u00een\u021belegerea modelului financiar al unei \u00eentreprinderi sociale aduce la suprafa\u021b\u0103 o serie de \u00eentreb\u0103ri despre care sunt \u0219i ce dimensiune au costurile \u201ereale\u201d. R\u0103spunsul la aceste \u00eentreb\u0103ri cel mai adesea va fi: \u201cE mai complicat\u2026\u2019\u2019<\/p>\n

<\/strong><\/h2>\n

Costurile reale de func\u021bionare pentru \u00eentreprinderile sociale sub umbrela unor ONG-uri<\/strong><\/h2>\n

\u00cen Rom\u00e2nia, primele \u00eentreprinderi sociale au fost fondate de c\u0103tre ONG-uri cu experien\u021b\u0103, cu scopul de a-\u0219i spori sustenabilitatea financiar\u0103 \u0219i pentru a reduce dependen\u021ba fa\u021b\u0103 de donatori. Acest trend continu\u0103 chiar \u0219i ast\u0103zi, 10-15 ani mai t\u00e2rziu, c\u00e2nd multe din \u00eentreprinderile sociale de succes sunt organizate ca o activitate economic\u0103 \u00een cadrul unui ONG.<\/p>\n

Aceste ONG-uri cu activitate economic\u0103 au numeroase fluxuri de venit, unele din activitatea non-profit, ce \u021bin de misiunea lor, provenind din dona\u021bii, granturi \u0219i subven\u021bii, altele economice, ob\u021binute ca urmare a v\u00e2nz\u0103rii de produse \u0219i servicii. ONG-urile, cel mai adesea, \u00a0\u00ee\u0219i desf\u0103\u0219oar\u0103 activitatea economic\u0103 \u00een scopul ob\u021binerii unui excedent folosit ulterior de c\u0103tre organiza\u021bie pentru a-\u0219i finan\u021ba programele sociale ori pentru a oferi locuri de munc\u0103 unor beneficiari vulnerabili.<\/p>\n

De multe ori, activitatea economic\u0103 a unui ONG devine rentabil\u0103 \u00eentr-un timp \u00eendelungat, perioad\u0103 \u00een care organiza\u021bia mam\u0103 acceseaz\u0103 granturi pentru subven\u021bionarea par\u021bial\u0103 a costurilor de operare a \u00eentreprinderii sociale. Alteori, rentabilitatea nu este posibil\u0103, mai ales \u00een cazul unor \u00eentreprinderi sociale de inser\u021bie, unde costurile sociale trebuie subven\u021bionate, total sau par\u021bial, pentru a men\u021bine locurile de munc\u0103 create pentru persoane vulnerabile.<\/p>\n

Dac\u0103 un investitor de impact va studia contul de profit \u0219i pierdere al unui ONG cu activitate economic\u0103, poate s\u0103 constate, \u00eencrez\u0103tor, c\u0103 activitatea economic\u0103 este profitabil\u0103 \u0219i genereaz\u0103 excedent pentru organiza\u021bie, f\u0103r\u0103 s\u0103-\u0219i dea seama la o analiz\u0103 de suprafa\u021b\u0103 c\u0103, de fapt, exist\u0103 posibilitatea ca organiza\u021bia s\u0103-\u0219i acopere par\u021bial costurile opera\u021bionale ale \u00eentreprinderii sociale printr-un grant.<\/p>\n

Altfel spus, o parte din costurile de operare ale \u00eentreprinderii sociale pot fi \u201cascunse\u201d neinten\u021bionat, prin \u00eencadrarea acestor costuri la cheltuielile opera\u021bionale ale activit\u0103\u021bii non-profit, cheltuieli ce sunt acoperite din venituri din grant.<\/p>\n

\u00cen acest caz, rezultatele financiare ale organiza\u021biei nu reflect\u0103 de fapt performan\u021ba \u00eentreprinderii sociale. \u00cent\u00e2lnim des aceast\u0103 situa\u021bie, dintr-o multitudine de cauze: complexitatea contractelor de finan\u021bare \u00een care sunt prev\u0103zute modalit\u0103\u021bile de a \u00eencadra unele cheltuieli, lipsa de cuno\u0219tin\u021be aprofundate \u00een management financiar \u0219i lipsa sistemelor de gestiune separate pe activit\u0103\u021bi economice \u0219i activit\u0103\u021bi non-profit.<\/p>\n

Un alt exemplu relevant de costuri subven\u021bionate sunt costurile acoperite de c\u0103tre \u00eentreprinderea social\u0103 prin utilizarea unor resurse primite\u00a0pro bono<\/em>. Spre exemplu, managerul de produc\u021bie lucreaz\u0103 pro bono (temporar) pentru \u00eentreprinderea social\u0103 sau, alt exemplu, \u00a0sediul \u00een care func\u021bioneaz\u0103 \u00eentreprinderea social\u0103 este pus la dispozi\u021bie gratuit de c\u0103tre un sus\u021bin\u0103tor al organiza\u021biei. Aceste situa\u021bii pot fi temporare sau nu, pe termen lung sau scurt, dar este foarte important ca aceste costuri s\u0103 fie luate \u00een calcul \u00een determinarea costului real de operare al \u00eentreprinderii sociale.<\/p>\n

Construirea unui model financiar pentru \u00eentreprinderi sociale este o misiune grea. Instrumentele uzuale cu care putem determina cu u\u0219urin\u021b\u0103 profitabilitatea unei afaceri tradi\u021bionale, cum ar fi balan\u021ba contabil\u0103, nu ne ajut\u0103 \u00een mod necesar s\u0103 avem claritate \u00een cazul \u00eentreprinderilor sociale. Determinarea costurilor de operare reale ale unei \u00eentreprinderi sociale este aproape imposibil\u0103 f\u0103r\u0103 coroborarea unor informa\u021bii calitative \u0219i cantitative suplimentare, cum ar fi contractele de finan\u021bare, rapoarte de produc\u021bie, re\u021betare, structura de personal \u0219i, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, interviuri extinse cu antreprenorii sociali.<\/p>\n

<\/strong><\/h2>\n

Dimensiunea costurilor sociale \u0219i trei practici utile pentru determinarea costurilor reale<\/strong><\/h2>\n

Indiferent de forma de \u00eenregistrare, orice \u00eentreprindere social\u0103 are o misiune social\u0103. Afacerile sociale, spre deosebire de alte entit\u0103\u021bi din aceea\u0219i industrie care nu au o misiune social\u0103, \u00eent\u00e2mpin\u0103 o serie de costuri sociale suplimentare care trebuie acoperite. Despre costurile sociale, am mai scris \u00een detaliu,\u00a0aici<\/a>.<\/p>\n

Un antreprenor social trebuie s\u0103 cunoasc\u0103 natura \u0219i dimensiunea costurilor sociale \u0219i s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 impactul acestora asupra profitabilit\u0103\u021bii.<\/p>\n

De multe ori, atunci c\u00e2nd antreprenorii sociali caut\u0103 bani pentru a se dezvolta, vor negocia cu ter\u021be p\u0103r\u021bi \u2013 cel mai des, investitori sau reprezentan\u021bii unor b\u0103nci \u2013 pe baza situa\u021biilor financiare. Dat\u0103 fiind realitatea descris\u0103 mai sus, aceast\u0103 interac\u021biune poate s\u0103 genereze confuzie \u0219i ne\u00eencredere de ambele p\u0103r\u021bi, f\u0103r\u0103 ca la final s\u0103 se ajung\u0103 la un consens \u0219i s\u0103 se deschid\u0103 posibilitatea semn\u0103rii unui contract.<\/p>\n

Exist\u0103 \u00eens\u0103 o serie de practici minimale la \u00eendem\u00e2na oric\u0103rei \u00eentreprinderi sociale care pot facilita determinarea costurilor reale de operare \u0219i pot u\u0219ura munca de analiz\u0103 a oric\u0103rui poten\u021bial investitor.<\/p>\n

\u00cen primul r\u00e2nd,\u00a0gestiunea separat\u0103 \u0219i corect\u0103<\/strong>\u00a0pe centrele de cost non-profit \u0219i al activit\u0103\u021bii economice poate conduce la o imagine clar\u0103 asupra structurii reale a costurilor. Astfel, antreprenorul poate vedea clar costurile activit\u0103\u021bii non-profit \u0219i, mai ales, costurile integrale ale activit\u0103\u021bii economice din cadrul organiza\u021biei.<\/p>\n

Apoi, \u00een ceea ce prive\u0219te activitatea economic\u0103, o\u00a0eviden\u021b\u0103 opera\u021bional\u0103 a produc\u021biei<\/strong>, care s\u0103 con\u021bin\u0103, printre altele, eviden\u021ba unit\u0103\u021bilor produse \u00eentr-un interval de timp, pre\u021burile de v\u00e2nzare, costurile directe ale diferitelor produse, justificabile pe baz\u0103 de re\u021betar, pot ajuta \u00een construirea unui model financiar corect \u0219i determinarea profitabilit\u0103\u021bii pe unitatea de produs.<\/p>\n

Nu \u00een ultimul r\u00e2nd, o practic\u0103 de\u00a0reconciliere periodic\u0103<\/strong>\u00a0\u00eentre situa\u021biile opera\u021bionale \u0219i situa\u021biile financiare pot cre\u0219te \u00eencrederea unui investitor \u00een controlul financiar \u0219i opera\u021bional al \u00eentreprinderii sociale, fiind un argument \u00een plus \u00een ceea ce prive\u0219te maturitatea \u00eentreprinderii \u0219i stabilitatea proceselor opera\u021bionale.<\/p>\n

Indicatori financiari de profitabilitate: profitul brut, profitul opera\u021bional si profitul net<\/strong><\/p>\n

Este important s\u0103 subliniem faptul c\u0103, dac\u0103 o \u00eentreprindere social\u0103 nu adopt\u0103 cele trei practici recomandate mai sus, calculul indicatorilor financiari de profitabilitate poate deveni destul de complicat. Indicatorii \u00een sine nu vor reflecta fidel situa\u021bia financiar\u0103 a \u00eentreprinderii sociale, mai ales atunci c\u00e2nd \u00een calculul acestor indicatori s-au folosit date inexacte.<\/p>\n

Altfel, dac\u0103 exist\u0103 o gestiune separat\u0103, eviden\u021ba opera\u021bional\u0103 a produc\u021biei \u0219i o practic\u0103 de reconciliere periodic\u0103, \u00eentreprinderea social\u0103 poate avea toate informa\u021biile s\u0103 realizeze un model financiar simplu, ca \u00een figura al\u0103turat\u0103.<\/p>\n

\"Synerb<\/p>\n

<\/strong><\/p>\n

Profitul brut,<\/strong>\u00a0cunoscut sub denumirea de\u00a0gross profit[2]<\/strong><\/a><\/em>, respectiv diferen\u021ba \u00eentre venitul net (f\u0103r\u0103 TVA) \u0219i costurile direct atribuite produc\u021biei, este prima informa\u021bie despre sustenabilitatea opera\u021biunilor. Marja de profit brut (gross profit margin<\/em>) ne arat\u0103 c\u00e2te procente din venitul net reprezint\u0103 profitul brut.<\/p>\n

Marja de profit brut difer\u0103 \u00een func\u021bie de industrie \u0219i loc, de exemplu, \u0219i nu exist\u0103 marj\u0103 de profit brut standard acceptabil\u0103. Marja de profit brut trebuie s\u0103 fie suficient de mare astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 permit\u0103 acoperirea costurilor opera\u021bionale. Spre exemplu, \u00een cazul modelelor de afacere care necesit\u0103 o structur\u0103 crescut\u0103 de personal (brut\u0103rii, restaurante), o marja de profit brut acceptabil\u0103 ar fi de cel pu\u021bin 50% deoarece cel mai mare procent din cheltuieli se va reg\u0103si la capitolul personal, \u00een cadrul cheltuielilor opera\u021bionale.<\/p>\n

Profitul opera\u021bional,\u00a0<\/strong>cunoscut sub abrevierea de\u00a0EBITDA<\/strong>[3]<\/a>\u00a0ne arat\u0103 excedentul disponibil pentru acoperirea cheltuielilor financiare \u0219i a amortiz\u0103rii, dup\u0103 acoperirea costurilor opera\u021bionale precum costurile de personal, utilit\u0103\u021bi, transport, asigur\u0103ri \u0219.a. Marja de profit opera\u021bional\u00a0(operating profit margin)<\/em>\u00a0ne arat\u0103 c\u00e2te procente din venitul net reprezint\u0103 profitul opera\u021bional.<\/p>\n

Profitul net<\/strong>\u00a0(net profit)<\/em>\u00a0reprezint\u0103 profitabilitatea pur\u0103, dup\u0103 ce au fost deduse toate cheltuielile aferente activit\u0103\u021bii \u00eentreprinderii, inclusiv cheltuielile cu amortizarea, dob\u00e2nda \u0219i taxele, iar marja de profit net\u00a0(net profit margin)<\/em>\u00a0ne arat\u0103 c\u00e2te procente din venitul net reprezint\u0103 profitul net.<\/p>\n

<\/strong><\/h2>\n

EBITDA \u0219i marjele unei \u00eentreprinderi sociale<\/strong><\/h2>\n

Este posibil ca mul\u021bi antreprenori, trecu\u021bi printr-un proces de evaluare pentru un credit sau o investi\u021bie, s\u0103 fi auzit vorbindu-se mai mult despre EBITDA, dec\u00e2t despre profitul net. \u00centrebarea fireasc\u0103 pe care ace\u0219tia \u0219i-au pus-o este de ce este profitul opera\u021bional at\u00e2t de important pentru investitori? Profitul opera\u021bional este un indicator mai bun al eficien\u021bei opera\u021bionale dec\u00e2t profitul net, deoarece acesta din urm\u0103 este afectat de cheltuieli care fie nu sunt sub controlul managementului, fie sunt rezultatul unor decizii financiare luate \u00eenaintea perioadei de analiz\u0103. Spre exemplu, investi\u021bia \u00een tehnologie de ultim\u0103 genera\u021bie pentru o entitate care ofer\u0103 servicii medicale va genera, cel mai probabil, \u00een func\u021bie de perioada de amortizare, mari cheltuieli cu amortizarea \u00een anii urm\u0103tori investi\u021biei. Totodat\u0103, dac\u0103 aceea\u0219i \u00eentreprindere s-a \u00eemprumutat \u00een valut\u0103 sau are un \u00eemprumut cu dob\u00e2nd\u0103 variabil\u0103, va avea cheltuieli financiare mai mari sau mai mici \u00een func\u021bie de dinamici macroeconomice na\u021bionale sau mondiale aflate \u00een afara controlului s\u0103u, care influen\u021beaz\u0103 cursul valutar sau rata dob\u00e2nzilor. Nu \u00een ultimul r\u00e2nd, profitabilitatea net\u0103 este afectat\u0103 de politica de taxare, stabilit\u0103 de organele competente na\u021bionale.<\/p>\n

F\u0103c\u00e2nd o analiz\u0103 vertical\u0103 a celor 3 marje \u2013 marja de profit brut, marja de profit opera\u021bional \u0219i marja de profit net \u2013 un antreprenor social poate \u00een\u021belege cu u\u0219urin\u021b\u0103 ce costuri \u00eei erodeaz\u0103 profitabilitatea. O marj\u0103 de profit brut mic\u0103, generat\u0103 de costuri de produc\u021bie mari, poate na\u0219te semne de \u00eentrebare despre fezabilitatea produsului sau serviciului a\u0219a cum a fost el conceput, eficien\u021ba procesului de produc\u021bie sau poate impune scalarea ca unic mod de atingere a profitabilit\u0103\u021bii.<\/p>\n

\"Synerb<\/p>\n

 <\/p>\n

Aceast\u0103 informa\u021bie despre marja brut\u0103, odat\u0103 ob\u021binut\u0103 \u0219i dup\u0103 determinarea corect\u0103 a cauzelor, \u00a0poate pune presiune pe modelul de business \u0219i mul\u021bi antreprenori sociali \u00eencep un proces de reg\u00e2ndire a \u00eentregului model de afacere. O diferen\u021b\u0103 semnificativ\u0103 \u00eentre marjele de \u00a0profitabilitate, de exemplu de 45% \u2013 diferen\u021ba dintre 50% marj\u0103 de profit brut la 5% marj\u0103 de profit opera\u021bional \u2013 \u00a0va atrage dup\u0103 sine, \u00een mod necesar, o analiz\u0103 mai detaliat\u0103 pentru a \u00een\u021belege ce costuri opera\u021bionale \u201cusuc\u0103\u2019\u2019 afacerea de resurse.<\/p>\n

Nu \u00een ultimul r\u00e2nd, un antreprenor social trebuie s\u0103 \u0219tie \u00een ce categorie se \u00eencadreaz\u0103 costurile sociale ale \u00eentreprinderii sale. Spre exemplu, o \u00eentreprindere social\u0103 cu o misiune de mediu va avea costuri de produc\u021bie mai mari, deoarece se va aproviziona, cel mai probabil, din surse sustenabile, mai scumpe, aceast\u0103 decizie gener\u00e2nd un cost social suplimentar \u00een afacere. Dac\u0103 pre\u021burile practicate de aceast\u0103 \u00eentreprindere vor fi comparabile cu cele de pe pia\u021ba\u00a0mainstream<\/em>, implicit aceasta va avea o marj\u0103 de profit brut mai mic\u0103, datorit\u0103 costurilor suplimentare \u201ede sustenabilizare\u201d pe care le absoarbe modelul. Prin urmare, performan\u021ba sa financiar\u0103 va p\u0103li \u00een compara\u021bie cu o \u00eentreprindere similar\u0103 care nu are o misiune social\u0103 de mediu.<\/p>\n

<\/strong><\/h2>\n

Cifrele \u0219i investitorii de impact<\/strong><\/h2>\n

Cunosc\u00e2nd motivele profitabilit\u0103\u021bii brute sc\u0103zute \u00een afacerea sa, un antreprenor social poate oferi argumente conving\u0103toare referitoare la performan\u021ba sa din cifre \u0219i poate explica clar unui poten\u021bial investitor natura \u0219i necesitatea costurilor sale sociale.<\/p>\n

\u00cen ciclul de via\u021b\u0103 al unei \u00eentreprinderi sociale vor ap\u0103rea \u2013 mai des sau mai rar \u2013 diverse oportunit\u0103\u021bi sau nevoi de finan\u021bare. De nenum\u0103rate ori, antreprenorii sociali sau managerii unor \u00eentreprinderi sociale m-au \u00eent\u00e2mpinat cu \u00eentrebarea: \u201cS-a lansat o linie de finan\u021bare care se potrive\u0219te foarte bine cu activitatea \u0219i obiectivele noastre, dar noi \u00een general avem un profit \u00a0foarte mic, ba chiar uneori suntem pe pierdere. Oare suntem eligibili?\u2019\u2019<\/p>\n

Aproape de fiecare dat\u0103 \u00eentorc \u00eentrebarea, la fel ca mul\u021bi investitori, c\u0103tre organiza\u021bie: \u201cCare sunt motivele pentru aceast\u0103 lips\u0103 de performan\u021b\u0103 \u0219i cum v\u0103 va ajuta finan\u021barea aceea s\u0103 ie\u0219i\u021bi din aceast\u0103 situa\u021bie?\u201d<\/p>\n

De partea cealalt\u0103, un investitor de impact va dori s\u0103 \u0219tie c\u0103 investi\u021bia sa rezolv\u0103 o problem\u0103 social\u0103 \u0219i c\u0103 va ajuta organiza\u021bia s\u0103 creasc\u0103. Uneori cre\u0219terea nu este posibil\u0103, iar investi\u021bia este solicitat\u0103 \u0219i alocat\u0103 pentru consolidarea afacerii. Investitorii de impact pot alege, \u00een acest caz, s\u0103 sprijine \u00eentreprinderea social\u0103 pe termen scurt sau mediu, pentru ca aceasta s\u0103-\u0219i rezolve o serie de dificult\u0103\u021bi, \u00eenainte de a cre\u0219te afacerea social\u0103.<\/p>\n

Condi\u021bia esen\u021bial\u0103 pentru ca aceast\u0103 negociere s\u0103 aib\u0103 loc este ca managementul \u00eentreprinderii sociale s\u0103 \u0219tie\u00a0cauzele acestor dificult\u0103\u021bi, cum se reflect\u0103 aceste probleme \u00een modelul financiar\u00a0<\/strong>\u00a0\u0219i s\u0103 aib\u0103 trasate ni\u0219te direc\u021bii realiste pentru ie\u0219irea din dificultate.<\/p>\n

*<\/strong><\/span><\/p>\n

[1]<\/a>\u00a0Strategia investitorilor de impact are \u00een vedere, pe l\u00e2ng\u0103 c\u00e2\u0219tigul financiar, generarea de beneficii sociale \u0219i de mediu \u00een urma investi\u021biilor.
[2]<\/a>\u00a0Multe materiale din domeniul financiar \u0219i de investi\u021bii de impact sunt scrise \u00een limba englez\u0103, ca atare\u00a0 \u00een acest articol am ales s\u0103 men\u021bionez \u0219i denumirile \u00een limba englez\u0103 a anumitor termeni cheie, \u00a0pentru a sprijini antreprenorii sociali s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 mai bine documenta\u021bia interna\u021bional\u0103 pe acest subiect \u0219i s\u0103 fac\u0103 analogii \u00een limba rom\u00e2n\u0103.
[3]<\/a>\u00a0Earnings Before Interest, Tax, Depreciation and Amortisation \u2013 Profitul \u00eenaintea cheltuielii cu dob\u00e2nda, taxele \u0219i amortizarea<\/div>\n

*<\/strong><\/span><\/p>\n

Articole similare despre managementul financiar \u00een \u00eentreprinderi sociale:<\/p>\n

\"\u27a1\"\u00a0<\/b><\/strong>Despre costul social al misiunii<\/a><\/p>\n

*<\/strong><\/span><\/p>[\/et_pb_text][\/et_pb_column][\/et_pb_row][\/et_pb_section]\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

*care caut\u0103 s\u0103-\u0219i \u00een\u021beleag\u0103 performan\u021ba financiar\u0103 \u00een vederea ob\u021binerii unei investi\u021bii de Sonia Oprean Am f\u0103cut primii pa\u0219i c\u0103tre o carier\u0103 \u00een domeniul financiar acum zece ani, c\u00e2nd am intrat, tem\u0103toare, \u00een biroul uneia dintre cele mai mari firme de servicii financiare din lume. La vremea respectiv\u0103, de\u0219i \u00eenv\u0103\u021basem \u00een facultate despre diagnoza afacerilor, contabilitatea […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":28063,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_et_pb_use_builder":"on","_et_pb_old_content":"*care caut\u0103 s\u0103-\u0219i \u00een\u021beleag\u0103 performan\u021ba financiar\u0103 \u00een vederea ob\u021binerii unei investi\u021bii<\/em><\/strong>\r\n\r\nde Sonia Oprean<\/em>\r\n\r\nAm f\u0103cut primii pa\u0219i c\u0103tre o carier\u0103 \u00een domeniul financiar acum zece ani, c\u00e2nd am intrat, tem\u0103toare, \u00een biroul uneia dintre cele mai mari firme de servicii financiare din lume. La vremea respectiv\u0103, de\u0219i \u00eenv\u0103\u021basem \u00een facultate despre diagnoza afacerilor, contabilitatea financiar\u0103 \u0219i de gestiune, aceste subiecte \u00eemi p\u0103reau lipsite de via\u021b\u0103 \u0219i aplicabilitate.\r\n\r\nInteresul meu se \u00eendrepta mai degrab\u0103 spre materii mai pu\u021bin tehnice, atractive, spre exemplu management \u0219i marketing. \u0218tiam, totu\u0219i, c\u0103 pentru a \u00een\u021belege cum func\u021bioneaz\u0103 motorul economic al oric\u0103rei afaceri, o \u00een\u021belegere solid\u0103 a domeniului financiar este critic\u0103.\r\n\r\n\u00cen anii care au urmat am perseverat \u00een domeniu, \u00een mare parte datorit\u0103 unei colege devenit\u0103 prieten\u0103, un fel de general responsabil de procesul meu de \u00eenv\u0103\u021bare, care se asigura c\u0103 aten\u021bia mea este \u00eendreptat\u0103 la locul potrivit: spre \u00een\u021belegerea strategic\u0103 a cifrelor. Ea mi-a explicat, prima dat\u0103 \u00een cuvinte simple, dinamica gestiunii stocurilor \u0219i am \u00een\u021beles atunci c\u0103 to\u021bi termenii tehnici au coresponden\u021bi \u00een limbaj \u201euman\u201d.\r\n\r\nP\u00e2n\u0103 s\u0103 plec din domeniul de audit financiar, am f\u0103cut parte din peste 40 de misiuni de audit, fiind de multe ori responsabil\u0103 de coordonarea echipelor pe teren, la client. Am fost parte din auditul unor firme cu cifre de afaceri de sute de milioane de euro, firme \u00een expansiune \u0219i firme \u00een insolven\u021b\u0103, activ\u00e2nd \u00een domenii dintre cele mai variate, de la automotive, la bunuri de larg consum, transport de marf\u0103, servicii medicale \u0219i \u00a0multe altele.\r\n\r\n

Primul contact cu \u00eentreprinderile sociale<\/strong><\/h2>\r\n\r\n\u00cen acela\u0219i timp, \u00een perioada respectiv\u0103, \u00een Rom\u00e2nia se finan\u021bau primele \u00eentreprinderi sociale. Eram fascinat\u0103 de acest nou model hibrid \u0219i de impactul social pe care-l promiteau, dar intuiam c\u0103 o afacere social\u0103 este, \u00eenainte de toate, o afacere, \u0219i c\u0103, pentru a face ceva util \u00a0\u00een sector, ar trebui \u00eent\u00e2i s\u0103 \u00eenv\u0103\u021b \u0219i s\u0103 deslu\u0219esc din \u201emisterele motorului economic\u201d al acestor mici afaceri de impact.\r\n\r\nC\u00e2nd am f\u0103cut tranzi\u021bia c\u0103tre domeniul de antreprenoriat social, eram convins\u0103 c\u0103 aceast\u0103 nou\u0103 lume nu ascunde prea multe secrete. La urma urmei, avusesem de a face cu Guliverii economiei. \u00a0C\u00e2t de greu poate fi, \u00eemi ziceam, s\u0103 lucrez cu modele de afaceri mult mai mici? Realitatea a fost c\u0103 mi-am petrecut luni bune la \u00eenceput doar pentru a \u00een\u021belege cele mai stringente \u0219i complexe provoc\u0103ri ale sectorului.\r\n\r\n\u00cen aproape \u0219ase ani de c\u00e2nd activez \u00een sector, am \u00eent\u00e2lnit antreprenori ambi\u021bio\u0219i, cu ochii pe cifre \u0219i pixul \u00een m\u00e2n\u0103, absorbind fiecare gram de\u00a0knowledge\u00a0<\/em>disponibil, antreprenori care lucreaz\u0103 an de an la proiec\u021bii \u0219i caut\u0103, neobosi\u021bi, s\u0103 \u00ee\u0219i \u00een\u021beleag\u0103 performan\u021ba \u00een cifre, antreprenori resemna\u021bi \u0219i \u00eenfr\u00e2n\u021bi de multiplele tentative e\u0219uate de a \u00een\u021belege limbajul pe care ei \u00eel percep ca fiind mult prea tehnic, antreprenori furio\u0219i c\u0103, de\u0219i vorbesc aceea\u0219i limb\u0103 cu contabilul, nu prea se \u00een\u021beleg, antreprenori umili\u021bi \u00een rela\u021bia cu diferi\u021bi investitori, deoarece nu au reu\u0219it s\u0103 treac\u0103 de etapa prezent\u0103rii unor proiec\u021bii financiare multianuale care s\u0103 conving\u0103.\r\n\r\nF\u0103r\u0103 preten\u021bia de a fi exhaustiv\u0103, mi-am propus \u00een acest articol s\u0103 detaliez, \u00een termeni simpli, c\u00e2teva aspecte legate de analiza financiar\u0103 a unei \u00eentreprinderi sociale care se preg\u0103te\u0219te sau caut\u0103 s\u0103 ob\u021bin\u0103 o investi\u021bie. Scopul meu este de a contribui la cre\u0219terea \u00eencrederii antreprenorilor \u0219i managerilor de \u00eentreprinderi sociale \u00een propriile abilit\u0103\u021bi de a \u00een\u021belege un model financiar, pentru ca ace\u0219tia s\u0103 poat\u0103 purta o conversa\u021bie \u00een cuno\u0219tin\u021b\u0103 de cauz\u0103 cu partenerii lor \u2013 de exemplu investitorii de impact[1]<\/a>.\r\n\r\nModelul financiar al unei \u00eentreprinderi sociale poate fi o misiune pentru James Bond. Nicio discu\u021bie pe teme financiare cu o \u00eentreprindere social\u0103 nu este e c\u0103l\u0103torie simpl\u0103 din punctul A \u00een punctul B. Construirea sau \u00een\u021belegerea modelului financiar al unei \u00eentreprinderi sociale aduce la suprafa\u021b\u0103 o serie de \u00eentreb\u0103ri despre care sunt \u0219i ce dimensiune au costurile \u201ereale\u201d. R\u0103spunsul la aceste \u00eentreb\u0103ri cel mai adesea va fi: \u201cE mai complicat\u2026\u2019\u2019\r\n\r\n

Costurile reale de func\u021bionare pentru \u00eentreprinderile sociale sub umbrela unor ONG-uri<\/strong><\/h2>\r\n\r\n\u00cen Rom\u00e2nia, primele \u00eentreprinderi sociale au fost fondate de c\u0103tre ONG-uri cu experien\u021b\u0103, cu scopul de a-\u0219i spori sustenabilitatea financiar\u0103 \u0219i pentru a reduce dependen\u021ba fa\u021b\u0103 de donatori. Acest trend continu\u0103 chiar \u0219i ast\u0103zi, 10-15 ani mai t\u00e2rziu, c\u00e2nd multe din \u00eentreprinderile sociale de succes sunt organizate ca o activitate economic\u0103 \u00een cadrul unui ONG.\r\n\r\nAceste ONG-uri cu activitate economic\u0103 au numeroase fluxuri de venit, unele din activitatea non-profit, ce \u021bin de misiunea lor, provenind din dona\u021bii, granturi \u0219i subven\u021bii, altele economice, ob\u021binute ca urmare a v\u00e2nz\u0103rii de produse \u0219i servicii. ONG-urile, cel mai adesea, \u00a0\u00ee\u0219i desf\u0103\u0219oar\u0103 activitatea economic\u0103 \u00een scopul ob\u021binerii unui excedent folosit ulterior de c\u0103tre organiza\u021bie pentru a-\u0219i finan\u021ba programele sociale ori pentru a oferi locuri de munc\u0103 unor beneficiari vulnerabili.\r\n\r\nDe multe ori, activitatea economic\u0103 a unui ONG devine rentabil\u0103 \u00eentr-un timp \u00eendelungat, perioad\u0103 \u00een care organiza\u021bia mam\u0103 acceseaz\u0103 granturi pentru subven\u021bionarea par\u021bial\u0103 a costurilor de operare a \u00eentreprinderii sociale. Alteori, rentabilitatea nu este posibil\u0103, mai ales \u00een cazul unor \u00eentreprinderi sociale de inser\u021bie, unde costurile sociale trebuie subven\u021bionate, total sau par\u021bial, pentru a men\u021bine locurile de munc\u0103 create pentru persoane vulnerabile.\r\n\r\nDac\u0103 un investitor de impact va studia contul de profit \u0219i pierdere al unui ONG cu activitate economic\u0103, poate s\u0103 constate, \u00eencrez\u0103tor, c\u0103 activitatea economic\u0103 este profitabil\u0103 \u0219i genereaz\u0103 excedent pentru organiza\u021bie, f\u0103r\u0103 s\u0103-\u0219i dea seama la o analiz\u0103 de suprafa\u021b\u0103 c\u0103, de fapt, exist\u0103 posibilitatea ca organiza\u021bia s\u0103-\u0219i acopere par\u021bial costurile opera\u021bionale ale \u00eentreprinderii sociale printr-un grant.\r\n\r\nAltfel spus, o parte din costurile de operare ale \u00eentreprinderii sociale pot fi \u201cascunse\u201d neinten\u021bionat, prin \u00eencadrarea acestor costuri la cheltuielile opera\u021bionale ale activit\u0103\u021bii non-profit, cheltuieli ce sunt acoperite din venituri din grant.\r\n\r\n\u00cen acest caz, rezultatele financiare ale organiza\u021biei nu reflect\u0103 de fapt performan\u021ba \u00eentreprinderii sociale. \u00cent\u00e2lnim des aceast\u0103 situa\u021bie, dintr-o multitudine de cauze: complexitatea contractelor de finan\u021bare \u00een care sunt prev\u0103zute modalit\u0103\u021bile de a \u00eencadra unele cheltuieli, lipsa de cuno\u0219tin\u021be aprofundate \u00een management financiar \u0219i lipsa sistemelor de gestiune separate pe activit\u0103\u021bi economice \u0219i activit\u0103\u021bi non-profit.\r\n\r\nUn alt exemplu relevant de costuri subven\u021bionate sunt costurile acoperite de c\u0103tre \u00eentreprinderea social\u0103 prin utilizarea unor resurse primite\u00a0pro bono<\/em>. Spre exemplu, managerul de produc\u021bie lucreaz\u0103 pro bono (temporar) pentru \u00eentreprinderea social\u0103 sau, alt exemplu, \u00a0sediul \u00een care func\u021bioneaz\u0103 \u00eentreprinderea social\u0103 este pus la dispozi\u021bie gratuit de c\u0103tre un sus\u021bin\u0103tor al organiza\u021biei. Aceste situa\u021bii pot fi temporare sau nu, pe termen lung sau scurt, dar este foarte important ca aceste costuri s\u0103 fie luate \u00een calcul \u00een determinarea costului real de operare al \u00eentreprinderii sociale.\r\n\r\nConstruirea unui model financiar pentru \u00eentreprinderi sociale este o misiune grea. Instrumentele uzuale cu care putem determina cu u\u0219urin\u021b\u0103 profitabilitatea unei afaceri tradi\u021bionale, cum ar fi balan\u021ba contabil\u0103, nu ne ajut\u0103 \u00een mod necesar s\u0103 avem claritate \u00een cazul \u00eentreprinderilor sociale. Determinarea costurilor de operare reale ale unei \u00eentreprinderi sociale este aproape imposibil\u0103 f\u0103r\u0103 coroborarea unor informa\u021bii calitative \u0219i cantitative suplimentare, cum ar fi contractele de finan\u021bare, rapoarte de produc\u021bie, re\u021betare, structura de personal \u0219i, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, interviuri extinse cu antreprenorii sociali.\r\n\r\n

Dimensiunea costurilor sociale \u0219i trei practici utile pentru determinarea costurilor reale<\/strong><\/h2>\r\n\r\nIndiferent de forma de \u00eenregistrare, orice \u00eentreprindere social\u0103 are o misiune social\u0103. Afacerile sociale, spre deosebire de alte entit\u0103\u021bi din aceea\u0219i industrie care nu au o misiune social\u0103, \u00eent\u00e2mpin\u0103 o serie de costuri sociale suplimentare care trebuie acoperite. Despre costurile sociale, am mai scris \u00een detaliu,\u00a0aici<\/a>.\r\n\r\nUn antreprenor social trebuie s\u0103 cunoasc\u0103 natura \u0219i dimensiunea costurilor sociale \u0219i s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 impactul acestora asupra profitabilit\u0103\u021bii.\r\n\r\nDe multe ori, atunci c\u00e2nd antreprenorii sociali caut\u0103 bani pentru a se dezvolta, vor negocia cu ter\u021be p\u0103r\u021bi \u2013 cel mai des, investitori sau reprezentan\u021bii unor b\u0103nci \u2013 pe baza situa\u021biilor financiare. Dat\u0103 fiind realitatea descris\u0103 mai sus, aceast\u0103 interac\u021biune poate s\u0103 genereze confuzie \u0219i ne\u00eencredere de ambele p\u0103r\u021bi, f\u0103r\u0103 ca la final s\u0103 se ajung\u0103 la un consens \u0219i s\u0103 se deschid\u0103 posibilitatea semn\u0103rii unui contract.\r\n\r\nExist\u0103 \u00eens\u0103 o serie de practici minimale la \u00eendem\u00e2na oric\u0103rei \u00eentreprinderi sociale care pot facilita determinarea costurilor reale de operare \u0219i pot u\u0219ura munca de analiz\u0103 a oric\u0103rui poten\u021bial investitor.\r\n\r\n\u00cen primul r\u00e2nd,\u00a0gestiunea separat\u0103 \u0219i corect\u0103<\/strong>\u00a0pe centrele de cost non-profit \u0219i al activit\u0103\u021bii economice poate conduce la o imagine clar\u0103 asupra structurii reale a costurilor. Astfel, antreprenorul poate vedea clar costurile activit\u0103\u021bii non-profit \u0219i, mai ales, costurile integrale ale activit\u0103\u021bii economice din cadrul organiza\u021biei.\r\n\r\nApoi, \u00een ceea ce prive\u0219te activitatea economic\u0103, o\u00a0eviden\u021b\u0103 opera\u021bional\u0103 a produc\u021biei<\/strong>, care s\u0103 con\u021bin\u0103, printre altele, eviden\u021ba unit\u0103\u021bilor produse \u00eentr-un interval de timp, pre\u021burile de v\u00e2nzare, costurile directe ale diferitelor produse, justificabile pe baz\u0103 de re\u021betar, pot ajuta \u00een construirea unui model financiar corect \u0219i determinarea profitabilit\u0103\u021bii pe unitatea de produs.\r\n\r\nNu \u00een ultimul r\u00e2nd, o practic\u0103 de\u00a0reconciliere periodic\u0103<\/strong>\u00a0\u00eentre situa\u021biile opera\u021bionale \u0219i situa\u021biile financiare pot cre\u0219te \u00eencrederea unui investitor \u00een controlul financiar \u0219i opera\u021bional al \u00eentreprinderii sociale, fiind un argument \u00een plus \u00een ceea ce prive\u0219te maturitatea \u00eentreprinderii \u0219i stabilitatea proceselor opera\u021bionale.\r\n\r\nIndicatori financiari de profitabilitate: profitul brut, profitul opera\u021bional si profitul net<\/strong>\r\n\r\nEste important s\u0103 subliniem faptul c\u0103, dac\u0103 o \u00eentreprindere social\u0103 nu adopt\u0103 cele trei practici recomandate mai sus, calculul indicatorilor financiari de profitabilitate poate deveni destul de complicat. Indicatorii \u00een sine nu vor reflecta fidel situa\u021bia financiar\u0103 a \u00eentreprinderii sociale, mai ales atunci c\u00e2nd \u00een calculul acestor indicatori s-au folosit date inexacte.\r\n\r\nAltfel, dac\u0103 exist\u0103 o gestiune separat\u0103, eviden\u021ba opera\u021bional\u0103 a produc\u021biei \u0219i o practic\u0103 de reconciliere periodic\u0103, \u00eentreprinderea social\u0103 poate avea toate informa\u021biile s\u0103 realizeze un model financiar simplu, ca \u00een figura al\u0103turat\u0103.\r\n\"Synerb\r\n\r\nProfitul brut,<\/strong>\u00a0cunoscut sub denumirea de\u00a0gross profit[2]<\/strong><\/a><\/em>, respectiv diferen\u021ba \u00eentre venitul net (f\u0103r\u0103 TVA) \u0219i costurile direct atribuite produc\u021biei, este prima informa\u021bie despre sustenabilitatea opera\u021biunilor. Marja de profit brut (gross profit margin<\/em>) ne arat\u0103 c\u00e2te procente din venitul net reprezint\u0103 profitul brut.\r\n\r\nMarja de profit brut difer\u0103 \u00een func\u021bie de industrie \u0219i loc, de exemplu, \u0219i nu exist\u0103 marj\u0103 de profit brut standard acceptabil\u0103. Marja de profit brut trebuie s\u0103 fie suficient de mare astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 permit\u0103 acoperirea costurilor opera\u021bionale. Spre exemplu, \u00een cazul modelelor de afacere care necesit\u0103 o structur\u0103 crescut\u0103 de personal (brut\u0103rii, restaurante), o marja de profit brut acceptabil\u0103 ar fi de cel pu\u021bin 50% deoarece cel mai mare procent din cheltuieli se va reg\u0103si la capitolul personal, \u00een cadrul cheltuielilor opera\u021bionale.\r\n\r\nProfitul opera\u021bional,\u00a0<\/strong>cunoscut sub abrevierea de\u00a0EBITDA<\/strong>[3]<\/a>\u00a0ne arat\u0103 excedentul disponibil pentru acoperirea cheltuielilor financiare \u0219i a amortiz\u0103rii, dup\u0103 acoperirea costurilor opera\u021bionale precum costurile de personal, utilit\u0103\u021bi, transport, asigur\u0103ri \u0219.a. Marja de profit opera\u021bional\u00a0(operating profit margin)<\/em>\u00a0ne arat\u0103 c\u00e2te procente din venitul net reprezint\u0103 profitul opera\u021bional.\r\n\r\nProfitul net<\/strong>\u00a0(net profit)<\/em>\u00a0reprezint\u0103 profitabilitatea pur\u0103, dup\u0103 ce au fost deduse toate cheltuielile aferente activit\u0103\u021bii \u00eentreprinderii, inclusiv cheltuielile cu amortizarea, dob\u00e2nda \u0219i taxele, iar marja de profit net\u00a0(net profit margin)<\/em>\u00a0ne arat\u0103 c\u00e2te procente din venitul net reprezint\u0103 profitul net.\r\n\r\n

EBITDA \u0219i marjele unei \u00eentreprinderi sociale<\/strong><\/h2>\r\n\r\nEste posibil ca mul\u021bi antreprenori, trecu\u021bi printr-un proces de evaluare pentru un credit sau o investi\u021bie, s\u0103 fi auzit vorbindu-se mai mult despre EBITDA, dec\u00e2t despre profitul net. \u00centrebarea fireasc\u0103 pe care ace\u0219tia \u0219i-au pus-o este de ce este profitul opera\u021bional at\u00e2t de important pentru investitori? Profitul opera\u021bional este un indicator mai bun al eficien\u021bei opera\u021bionale dec\u00e2t profitul net, deoarece acesta din urm\u0103 este afectat de cheltuieli care fie nu sunt sub controlul managementului, fie sunt rezultatul unor decizii financiare luate \u00eenaintea perioadei de analiz\u0103. Spre exemplu, investi\u021bia \u00een tehnologie de ultim\u0103 genera\u021bie pentru o entitate care ofer\u0103 servicii medicale va genera, cel mai probabil, \u00een func\u021bie de perioada de amortizare, mari cheltuieli cu amortizarea \u00een anii urm\u0103tori investi\u021biei. Totodat\u0103, dac\u0103 aceea\u0219i \u00eentreprindere s-a \u00eemprumutat \u00een valut\u0103 sau are un \u00eemprumut cu dob\u00e2nd\u0103 variabil\u0103, va avea cheltuieli financiare mai mari sau mai mici \u00een func\u021bie de dinamici macroeconomice na\u021bionale sau mondiale aflate \u00een afara controlului s\u0103u, care influen\u021beaz\u0103 cursul valutar sau rata dob\u00e2nzilor. Nu \u00een ultimul r\u00e2nd, profitabilitatea net\u0103 este afectat\u0103 de politica de taxare, stabilit\u0103 de organele competente na\u021bionale.\r\n\r\nF\u0103c\u00e2nd o analiz\u0103 vertical\u0103 a celor 3 marje \u2013 marja de profit brut, marja de profit opera\u021bional \u0219i marja de profit net \u2013 un antreprenor social poate \u00een\u021belege cu u\u0219urin\u021b\u0103 ce costuri \u00eei erodeaz\u0103 profitabilitatea. O marj\u0103 de profit brut mic\u0103, generat\u0103 de costuri de produc\u021bie mari, poate na\u0219te semne de \u00eentrebare despre fezabilitatea produsului sau serviciului a\u0219a cum a fost el conceput, eficien\u021ba procesului de produc\u021bie sau poate impune scalarea ca unic mod de atingere a profitabilit\u0103\u021bii.\r\n\"Synerb\r\n\r\n\r\nAceast\u0103 informa\u021bie despre marja brut\u0103, odat\u0103 ob\u021binut\u0103 \u0219i dup\u0103 determinarea corect\u0103 a cauzelor, \u00a0poate pune presiune pe modelul de business \u0219i mul\u021bi antreprenori sociali \u00eencep un proces de reg\u00e2ndire a \u00eentregului model de afacere. O diferen\u021b\u0103 semnificativ\u0103 \u00eentre marjele de \u00a0profitabilitate, de exemplu de 45% \u2013 diferen\u021ba dintre 50% marj\u0103 de profit brut la 5% marj\u0103 de profit opera\u021bional \u2013 \u00a0va atrage dup\u0103 sine, \u00een mod necesar, o analiz\u0103 mai detaliat\u0103 pentru a \u00een\u021belege ce costuri opera\u021bionale \u201cusuc\u0103\u2019\u2019 afacerea de resurse.\r\n\r\nNu \u00een ultimul r\u00e2nd, un antreprenor social trebuie s\u0103 \u0219tie \u00een ce categorie se \u00eencadreaz\u0103 costurile sociale ale \u00eentreprinderii sale. Spre exemplu, o \u00eentreprindere social\u0103 cu o misiune de mediu va avea costuri de produc\u021bie mai mari, deoarece se va aproviziona, cel mai probabil, din surse sustenabile, mai scumpe, aceast\u0103 decizie gener\u00e2nd un cost social suplimentar \u00een afacere. Dac\u0103 pre\u021burile practicate de aceast\u0103 \u00eentreprindere vor fi comparabile cu cele de pe pia\u021ba\u00a0mainstream<\/em>, implicit aceasta va avea o marj\u0103 de profit brut mai mic\u0103, datorit\u0103 costurilor suplimentare \u201ede sustenabilizare\u201d pe care le absoarbe modelul. Prin urmare, performan\u021ba sa financiar\u0103 va p\u0103li \u00een compara\u021bie cu o \u00eentreprindere similar\u0103 care nu are o misiune social\u0103 de mediu.\r\n\r\n

Cifrele \u0219i investitorii de impact<\/strong><\/h2>\r\n\r\nCunosc\u00e2nd motivele profitabilit\u0103\u021bii brute sc\u0103zute \u00een afacerea sa, un antreprenor social poate oferi argumente conving\u0103toare referitoare la performan\u021ba sa din cifre \u0219i poate explica clar unui poten\u021bial investitor natura \u0219i necesitatea costurilor sale sociale.\r\n\r\n\u00cen ciclul de via\u021b\u0103 al unei \u00eentreprinderi sociale vor ap\u0103rea \u2013 mai des sau mai rar \u2013 diverse oportunit\u0103\u021bi sau nevoi de finan\u021bare. De nenum\u0103rate ori, antreprenorii sociali sau managerii unor \u00eentreprinderi sociale m-au \u00eent\u00e2mpinat cu \u00eentrebarea: \u201cS-a lansat o linie de finan\u021bare care se potrive\u0219te foarte bine cu activitatea \u0219i obiectivele noastre, dar noi \u00een general avem un profit \u00a0foarte mic, ba chiar uneori suntem pe pierdere. Oare suntem eligibili?\u2019\u2019\r\n\r\nAproape de fiecare dat\u0103 \u00eentorc \u00eentrebarea, la fel ca mul\u021bi investitori, c\u0103tre organiza\u021bie: \u201cCare sunt motivele pentru aceast\u0103 lips\u0103 de performan\u021b\u0103 \u0219i cum v\u0103 va ajuta finan\u021barea aceea s\u0103 ie\u0219i\u021bi din aceast\u0103 situa\u021bie?\u201d\r\n\r\nDe partea cealalt\u0103, un investitor de impact va dori s\u0103 \u0219tie c\u0103 investi\u021bia sa rezolv\u0103 o problem\u0103 social\u0103 \u0219i c\u0103 va ajuta organiza\u021bia s\u0103 creasc\u0103. Uneori cre\u0219terea nu este posibil\u0103, iar investi\u021bia este solicitat\u0103 \u0219i alocat\u0103 pentru consolidarea afacerii. Investitorii de impact pot alege, \u00een acest caz, s\u0103 sprijine \u00eentreprinderea social\u0103 pe termen scurt sau mediu, pentru ca aceasta s\u0103-\u0219i rezolve o serie de dificult\u0103\u021bi, \u00eenainte de a cre\u0219te afacerea social\u0103.\r\n\r\nCondi\u021bia esen\u021bial\u0103 pentru ca aceast\u0103 negociere s\u0103 aib\u0103 loc este ca managementul \u00eentreprinderii sociale s\u0103 \u0219tie\u00a0cauzele acestor dificult\u0103\u021bi, cum se reflect\u0103 aceste probleme \u00een modelul financiar\u00a0<\/strong>\u00a0\u0219i s\u0103 aib\u0103 trasate ni\u0219te direc\u021bii realiste pentru ie\u0219irea din dificultate.\r\n

*<\/strong><\/span><\/p>\r\n

\r\n[1]<\/a>\u00a0Strategia investitorilor de impact are \u00een vedere, pe l\u00e2ng\u0103 c\u00e2\u0219tigul financiar, generarea de beneficii sociale \u0219i de mediu \u00een urma investi\u021biilor.\r\n[2]<\/a>\u00a0Multe materiale din domeniul financiar \u0219i de investi\u021bii de impact sunt scrise \u00een limba englez\u0103, ca atare\u00a0 \u00een acest articol am ales s\u0103 men\u021bionez \u0219i denumirile \u00een limba englez\u0103 a anumitor termeni cheie, \u00a0pentru a sprijini antreprenorii sociali s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 mai bine documenta\u021bia interna\u021bional\u0103 pe acest subiect \u0219i s\u0103 fac\u0103 analogii \u00een limba rom\u00e2n\u0103.\r\n[3]<\/a>\u00a0Earnings Before Interest, Tax, Depreciation and Amortisation \u2013 Profitul \u00eenaintea cheltuielii cu dob\u00e2nda, taxele \u0219i amortizarea\r\n<\/div>\r\n

*<\/strong><\/span><\/p>\r\nArticole similare despre managementul financiar \u00een \u00eentreprinderi sociale:\r\n\r\n

\"\u27a1\"\u00a0<\/b><\/strong>Despre costul social al misiunii<\/a><\/p>\r\n

*<\/strong><\/span><\/p>","_et_gb_content_width":"","footnotes":""},"categories":[6,43],"tags":[],"class_list":["post-8095","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-romanian-synerb-news","category-spotlight-news-stiri"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/synerb.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8095","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/synerb.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/synerb.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/synerb.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/synerb.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=8095"}],"version-history":[{"count":9,"href":"https:\/\/synerb.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8095\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":28065,"href":"https:\/\/synerb.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8095\/revisions\/28065"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/synerb.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/28063"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/synerb.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=8095"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/synerb.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=8095"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/synerb.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=8095"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}