Despre costul social al misiunii (RO)

de Sonia Oprean

Sustenabilitatea financiară a întreprinderilor sociale este un subiect care a beneficiat de o atenție sporită,  încă de la lansarea primelor structuri de acest tip. În ultima perioadă, dezbaterile despre acest subiect au luat amploare în spațiul public, în paralel cu creșterea interesului investitorilor de impact pentru organizațiile cu impact social. Astfel, nevoia de a adânci această dezbatere și de a continua discuția este la fel de actuală.  În timp ce profitabilitatea unei întreprinderi este, fără îndoială,  un obiectiv important și legitim pentru cei mai mulți investitori, apare, de asemenea, nevoia ca această analiză să fie extinsă, pentru a ne asigura că evaluarea financiară a organizațiilor cu o misiune socială reflectă realist costurile sociale și performanța organizațională generală.

Ce este costul social?

Indiferent cum o numim – întreprindere socială sau afacere socială -, o organizație cu impact social are la bază o misiune socială. Totuși, o afacere socială trebuie să țintească spre atingerea sustenabilității financiare cu aceeași determinare cu care urmărește soluționarea problemelor sociale. Cu toate că pentru o afacere socială profitul nu este un scop în sine, generarea unui excedent este critică pentru a-și asigura funcționarea și pentru a-și atinge obiectivele sociale. Generarea unui surplus este, de cele mai multe ori, o misiune grea, deoarece afacerile sociale, spre deosebire de alte entități din aceeași industrie care nu au o misiune socială, întâmpină o serie de costuri sociale suplimentare care trebuie acoperite.

Câteva exemple

Să luăm exemplul întreprinderilor sociale ce au ca misiune oferirea unor locuri de muncă decente persoanelor vulnerabile. De cele mai multe ori, angajații vulnerabili au nevoie de asistență specializată pentru a putea îndeplini cerințele angajatorului. Fie că este vorba despre consiliere psihologică, asistență socială sau formare continuă la locul de muncă, respectiv un nivel ridicat de suport și îndrumare, multe întreprinderi sociale din România își acoperă costul asistenței specializate din resursele proprii. Mai mult decât atât, unii angajați vulnerabili vor continua să aibă, în comparație cu colegii lor nevulnerabili, o productivitate variabilă. Acest fapt rezultă, de obicei, în costuri mai ridicate pe unitatea de produs.

Un alt tip de întreprindere socială este ”întreprinderea verde”, o entitate comercială a cărei viziune include protejarea mediului natural. Întreprinderile verzi tratează natura ca pe un stakeholder important și, în procesul de producție sau de livrare a serviciilor, aderă la cele mai înalte standarde pentru protecția mediului.

O cafenea cu o viziune de mediu va încerca să reducă deșeurile generate de afacere și să își educe clienții în acest sens. Prin urmare, o cafenea verde poate alege să nu vândă apă îmbuteliată, evitând astfel generarea unor cantități reziduale semnificative de plastic sau sticlă și renunțând totodată la marja de profit care ar fi putut fi obținută prin vânzarea acestui produs.  O estimare pe care am obținut-o de la o cafenea verde este că, prin practica de a exclude apa îmbuteliată din gama de produse oferită spre vânzare, cafeneaua renunță la o marjă potențială de profit ce ajunge la echivalentul a 7000 litri de apă îmbuteliată pe an.

Într-un atelier care transformă deșeuri textile în produse de larg consum, o cantitate mare de materie primă vine amestecată și variază ca mărime și tip de material recepționat. Rata productivității și capacitatea de producție sunt afectate semnificativ de timpul ce trebuie alocat pentru sortarea materialelor și identificarea articolelor potrivite care pot fi prelucrate în produse noi. Prin urmărirea unei misiuni sociale de mediu, această întreprindere întâmpină costuri de producție mai mari decât entitățile comerciale similare care achiziționează materie primă nouă.

Exemplele de mai sus descriu trei cazuri în care costurile sociale rezultă din decizia de a avea o misiune socială. Desigur, aceste costuri sociale sunt diferite pentru fiecare întreprindere socială și derivă din misiunea socială diferită a fiecărei organizații. Fără îndoială, costurile sociale influențează profitabilitatea întreprinderilor sociale – totuși, întreprinderile sociale nu trebuie comparate cu întreprinderile comerciale doar pe baza indicatorilor financiari.

Sunt profitabile întreprinderile sociale?

Auzim des această întrebare despre profitabilitate, atât din partea colegilor din ecosistem, dar și din partea întreprinderilor sociale. Ori de câte ori evaluăm un model de întreprindere socială, în analiza noastră ne uităm atât la marja de profit brut, profit operațional și profit net, dar și la tipul și valoarea estimată a costurilor sociale pentru fiecare organizație în parte. Această practică ne permite să evaluăm marja de profit (sau absența ei) dintr-o perspectivă mai informată.

Când întâlnim o afacere socială tânără, care funcționează de mai puțin de 3 ani de zile, dar care și-a atins pragul de rentabilitate sau când vedem o întreprindere socială cu o marjă de profit net comparabilă cu cea a întreprinderilor comerciale din aceeași industrie, știm că această performanță probabil se datorează unei eficiențe operaționale crescute. Cum altfel ar putea aceste întreprinderi să-și acopere costurile sociale și să rămână în același timp sustenabile și performante financiar?

Cu toate că există o serie de modele de succes, chiar și o întreprindere socială matură poate avea o performanță financiară scăzută datorită costurilor sociale – necesare și inevitabile – integrate în modelul de afacere. Știm că aceste costuri nu pot fi – și nu ar trebui – reduse sau eliminate, deoarece sunt necesare pentru a avea impact social. În acest caz lucrăm, împreună cu antreprenorul social, la creșterea performanței operaționale, la eficientizarea proceselor operaționale și la reducerea costurilor, acolo unde aceste reduceri sunt realiste și posibile, cu scopul de a face întreprinderea sustenabilă financiar.

Necesitatea pentru o înțelegere profundă a fenomenului și un sprijin mai larg din ecosistem

Pe fondul creșterii inegalităților sociale și a problemelor de mediu care ne solicită frecvent atenția în ultima perioadă, întreprinderile sociale sunt prezente și se implică activ în conversațiile relevante. În pofida tuturor provocărilor, întreprinderile sociale încearcă să influențeze alegerile consumatorilor, promovând consumul etic, ecologic și solidar. Prin munca lor, întreprinderile sociale inspiră compasiune, solidaritate și echitate, demonstrând, zi de zi, că o altă lume este posibilă, chiar și numai la scară redusă.

Credem că atenția orientată spre subiectul performanței întreprinderilor sociale decurge din intenții bune, curiozitate și speranță. De la simpli consumatori până la suporteri entuziaști, de la investitori de impact, acceleratoare sau incubatoare și până la agenții guvernamentale, cu toții ne dorim să vedem că întreprinderile sociale au succes. Cu toate acestea, orice sprijin ce este acordat întreprinderilor sociale trebuie să fie însoțit de conștiința faptului că aceste structuri întâmpină provocări importante și că impactul acestor provocări asupra performanței financiare nu este întotdeauna evident sau ușor de măsurat. Încurajăm jucătorii relevanți din ecosistem să recunoască meritul acestora și să sprijine întreprinderile sociale în drumul lor spre sustenabilitate, chiar și atunci când performanța lor financiară nu este pe măsura așteptărilor lor.

În același timp, de fiecare dată când ne intersectăm cu organizații ce au un impact social considerabil și o performanță financiară ce trebuie îmbunătățită, considerăm că pentru a evalua dimensiunea costurilor sociale și pentru a găsi soluții eficiente la problemele operaționale, este necesară o analiză meticuloasă, printr-un proces condus cu răbdare și precizie.

În concluzie, speranța noastră este că în viitorul apropiat prima întrebare despre modelul financiar al unei întreprinderi sociale va fi următoarea:

“Care sunt costurile sociale ale acestei întreprinderi și cum putem crește afacerea astfel încât să acoperim aceste costuri sociale?”

*

Newsletter

Synerb newsletter
Articole, vești și oportunitățile Synerb. Un singur e-mail, o dată la 4 luni.