Incubatoare, acceleratoare, antreprenori sociali

 Ghid pentru antreprenorii sociali care sunt în căutarea incubatorului potrivit

de Zoltan Bereczki

Incubatoarele și acceleratoarele –  dreamcatchers, hotspot-uri de inovare, catalizatori de resurse, mentori, conexiuni și bani, magneți pentru antreprenorii sociali cu idei și fără curaj sau pentru cei cu un sâmbure antreprenorial promițător.

Dezvoltarea sectorului local de antreprenoriat social din România este strâns legată de dezvoltarea incubatoarelor și acceleratoarelor, organizații sau programe care oferă sprijin financiar și asistență tehnică antreprenorilor sociali aflați la început de drum. Concomitent cu popularizarea domeniului și alocarea unor resurse importante, private sau publice,  pentru dezvoltarea sectorului, numărul incubatoarelor și al organizațiilor care au dezvoltat programe de incubare sau accelerare s-a multiplicat exponențial în ultimii ani. Incubatoarele, centre reale de know-how aplicat, adaptează sau dezvoltă metode de incubare de afaceri sociale pentru cohortele de antreprenori sociali wannabe, sunt o punte sectorială între investitori, publici sau privați, și antreprenorii sociali la firul ierbii. În multe cazuri, incubatoarele sunt, de fapt, locul unde antreprenorii sociali, la început nesiguri pe ei și izolați, se regăsesc într-o comunitate de suport.

În căutările lor, acești antreprenori sociali aspiranți știu prea puține despre cum funcționează un incubator. Frecvent, întrebările lor, absolut firești, sună așa:

Știți vreun incubator bun?

Am văzut că A oferă granturi, B promit investiții și acces la investitori. Ce aleg?

Programul X arată foarte bine și are mulți mentori cu experiență. Să mă înscriu?

Programul Z este finanțat printr-un program UE și incubarea durează 14 luni. E OK?

În cele ce urmează, mi-am propus să descriu pe larg câteva idei care să ajute antreprenorii sociali care sunt în căutarea incubatorului potrivit să înțeleagă, pe de o parte, cum funcționează incubatoarele și, pe de altă parte, să știe la ce să se uite atunci când aleg un program de incubare din multitudinea de programe disponibile. În piață există o paletă largă de programe de incubare: mai convenționale, mai agile,  mai scurte sau mai lungi, gratuite sau plătite, spații sobre sau hub-uri cu feeling și atmosferă, programe locale sau importate, derulate online și offline, programe care oferă granturi de sute de mii de Euro și programe în care nu primești niciun leu.

 

Diferența dintre un incubator și un accelerator?

Incubatoarele de regulă sprijină și acceptă din mers antreprenorii sociali, câte unul sau în grupe, din etapa de idee („seed”) până la prototipare, oferă mentorat pe termen lung, conexiuni, iar uneori și un spațiu de lucru. Acceleratoarele tind să lucreze cu organizații (puțin) mai avansate, care au deja o echipă formată, un plan solid sau eventual un prototip. Similar incubatoarelor, acceleratoarele oferă mentorat, dar unul mai intensiv și pe o perioadă mai scurtă, unor cohorte fixe, și investesc, alături de rețeaua de impact investors sau business angels, în câteva organizații cu potențial, în cadrul unor demo-days. În practică, foarte multe programe hibridizează aceste metode de lucru pentru a ajunge la rezultatele dorite – de exemplu, avem incubatoare care lucrează cu cohorte fixe, după modelul unor acceleratoare, sau acceleratoare sociale care fac incubare pe termen lung, după modelul unor incubatoare. Pentru că nu există o demarcație fină între aceste două definiții și pentru că dezbaterea este încă vie, chiar și la nivel global, în articol mă voi referi la aceste incubatoare și programe hibride de incubare care, în opinia mea, sunt cel mai des întâlnite în România.

De asemenea, când folosesc sintagmele „antreprenor social” și „afaceri sociale”, mă refer la antreprenori individuali, organizații sau echipe care și-au propus să înființeze afaceri create să rezolve o problemă socială, furnizează produse sau servicii și respectă principiile economiei sociale sau definiția dată de câștigătorul premiului Nobel, Muhammad Yunus. Această definiție este adoptată de majoritatea incubatoarelor și acceleratoarelor globale și de către organizațiile care au incubat modele de întreprinderi sociale de succes.

 

Modul de funcționare al incubatoarelor

Synerb incubare de afaceri 1

Un prim lucru care definește incubatoarele din România este că acestea, în cele mai multe cazuri, funcționează după modelul unor organizații nonprofit. Ele obțin diverse finanțări private sau publice prin care își subvenționează costul serviciilor pe care le pun la dispoziția antreprenorilor sociali. Prin urmare, clienții sau beneficiarii incubatoarelor foarte rar sunt și plătitorii serviciilor pe care le primesc, iar incubatoarele sunt organizații care „dansează pe sârmă”, armonizând interesele finanțatorului sau ale sponsorului cu aspirațiile antreprenorilor. Incubatoarele bune, pe scurt, sunt acele organizații care aliniază cel mai bine aceste interese, dezvoltând o capacitate atât administrativă și de „relationship building” cu finanțatorii care caută să sprijine oameni cu idei, dar păstrându-și o cultură organizațională antreprenorială, orientată spre impact social și metode de incubare actuale și agile. Eu un dans delicat, pentru că managerii incubatoarelor bune stau cu ochii atât pe nevoile finanțatorului, dar și pe nevoile antreprenorilor sociali, în toate etapele de program: atragerea cohortei, incubarea, exit-ul. Mai mult, între acești doi clienți  – finanțator și antreprenor – se află mentorii recrutați și staff-ul incubatorului.

În urma investițiilor semnificative în domeniul antreprenoriatului social de la noi, în sector au încolțit și au evoluat două tipuri de incubatoare:

  • incubatoare sau acceleratoare ORGANIZAȚIE”, cu un ADN de antreprenoriat social și de incubare înscris în misiunea organizației, care se rezumă strict la implementarea unor programe și activități de incubare și de consultanță conexă și
  • incubatoare sau acceleratoare tip PROIECT”, inițiative, programe sau proiecte făcute de organizații nespecializate sau activând în multiple domenii de activitate, printre care și domeniul de antreprenoriat social.

Incubatoarele organizație tind să aibă modele de lucru mai agile, mentori mai buni, o metodologie mai sofisticată, capacitate de individualizare a conținutului și de adaptare a proceselor, legături cu organizații similare locale sau din străinătate, conexiuni solide cu mediul de afaceri și o mai bună înțelegere a unor piețe de nișă sau a unor industrii.

Incubatoarele tip proiect de cele mai multe ori nu au expertiză „in-house” de incubare, prin urmare sunt nevoite să angajeze experți, pot pune la bătaie sume importante de bani, sunt obligate să respecte o procedură mai strictă de lucru în proiecte, au metode în general mai standardizate de lucru și o înțelegere mai redusă a piețelor locale. Totuși, odată cu derularea repetată a unor proiecte de antreprenoriat social, aceste organizații tind să-și îmbunătățească metodele de lucru și în timp devin incubatoare tip organizație sau cu o viziune organizațională hibridă ce include activități de incubare, cu focus major pe domeniul de antreprenoriat social. Așadar, iată o primă recomandare pe care puteți s-o aveți în vedere, chiar dacă nu veți reuși să citiți restul articolului:

căutați să vă înscrieți într-un program derulat de un incubator organizație, specializat, sau să participați în proiectul unei organizații care a derulat cu succes mai multe programe de incubare pentru antreprenorii sociali.

După această evaluare preliminară, puteți trece la o analiză mai detaliată a incubatoarelor locale.

 

5 criterii esențiale pentru alegerea unui incubator de afaceri sociale

Synerb criterii incubator accelerator

1.

Înțelegerea domeniului de antreprenoriat social și drive-ul incubatorului pentru o schimbare socială autentică. Un incubator bun de afaceri sociale știe să explice clar și la obiect ce este antreprenoriatul social, vă poate da exemple grăitoare și studii de caz, lucrează cu oameni care au făcut antreprenoriat social sau au sprijinit antreprenori sociali (nu doar cu experți reconvertiți temporar), înțelege presiunea clasică dintre profit și impact social, are experiență specifică de incubare și un portofoliu de afaceri sociale în România, iar în discuțiile informale sau „off the record”, echipa nu se delimitează de definiția antreprenoriatului social sau de necesitatea impactului social și nu pune accent pe limitările sectorului – cu toate că aceste limitări și provocări există, desigur.

2.

Folosesc o metodologie validată și actuală de incubare sau accelerare (de ex. Lean) sau o combinație de toolkit-uri modulare, eficiente, pe care le adaptează la domeniul de antreprenoriat social. Metoda de lucru este gândită să te provoace și să te împingă de la spate, dar în același timp nu te descurajează.

3.

Rețeaua de mentori și investitori. Incubatoarele bune îți pot oferi acces la oameni cu expertiză și talent, la care în mod normal nu ai avea acces. Acești oameni în general înțeleg domeniul de antreprenoriat social, susțin și cred în domeniul larg de social entrepreneurship, au experiență de mentorat, investesc timp efectiv (nu doar jumătăți de ore aleatorii) și au o abordare structurată.

4.

Echipa, liderul și experiența organizațională. Indiferent cât de eficientă și actuală este metodologia folosită de un incubator, niciun proces nu va funcționa optim dacă echipa din spatele călătoriei nu are experiența, abilitățile și, mai ales, atitudinea potrivită față de antreprenorii sociali din program. Liderii sau managerii de incubare supramunciți sau pur și simplu stresați, cu ochii în telefon, indisponibili mai tot timpul, fără experiență, focusați doar pe chichițe contractuale sau de comunicare, nu fac casă bună cu performanța.

Cheie de verificare. De unde afli cum lucrează echipa unui incubator?  Uitați-vă la lideri și performanța acestora în sector. Sunați foștii participanți în programele incubatorului. Ei sunt sursa cea mai bună de verificare despre ce se întâmplă într-un incubatoar anume.

Bonus – atitudinea. Unele dintre incubatoarele clasice au o abordare „rough and tough” și favorizează un soi de atitudine extrovertită și agresivă în procesul de incubare. Incubatoarele de afaceri sociale bune evită organizarea unor competiții toxice și creează un mediu fertil de învățare pentru diverse tipologii de antreprenori cu personalități și temperamente diferite, păstrând în același timp un mindset de performanță, mai ales în chestiuni de business.

5.

Banii. Până acum câțiva ani erau puține fonduri disponibile pentru înființarea unor afaceri sociale. Astăzi există o multitudine de surse. Aveți în vedere că banii au un preț. Un incubator bun îți va explica, clar și transparent, înainte de contractare, care sunt condițiile și care vor fi obligațiile tale integrale după obținerea unei investiții sau al unui grant. Uneori trainerii nu au rol de implementare și nu sunt responsabili de performanța de business, socială și operațională a întreprinderii tale sociale. Ca atare, să fiți atenți să obțineți aceste informații contractuale strict de la persoanele responsabile cu investiția. Finalmente, din cauza limitărilor unor finanțări – mai ales publice – este posibil să nu poți pune în aplicare ideea ta așa cum ți-ai fi dorit-o.

 

La ce să mai fiți atenți

Model de incubator afaceri sociale Synerb

  • Să ți se potrivească incubatorul. Dacă de exemplu ai o idee pentru un produs tech cu un impact social clar, poți alege să mergi la un incubator mainstream tehnologic care îți poate oferi un ajutor mai valoros decât un incubator de afaceri sociale. Dacă te energizează lucrul în hub-uri și comunități pasionate, probabil e o idee bună să nu alegi un incubator online.
  • Nu lăsați să vă fure imaginea unor site-uri bine făcute, pline de buzzwords sau promisiuni nerealiste care vă „garantează succesul” și vă oferă iluzia cunoașterii. Orice ați citi, faceți analiza criteriilor de mai sus. Antreprenoriatul social, la fel ca inovația, nu este un proces ad-hoc sau un examen singular. E un proces plin de provocări și iterații.
  • Nu le poți avea pe toate. Dacă realmente nu ați reușit să identificați un incubator de afaceri sociale care să îndeplinească toate cele cinci criterii esențiale de mai sus, încercați să alegeți un incubator care îndeplinește măcar primele două criterii: știe domeniul de antreprenoriat social și are metodă, respectiv experiență.
  • Încearcă să-ți dai seama a câta prioritate ești pentru incubator. Organizațiile – mai ales cele neguvernamentale – în anumite perioade pline de proiecte și vârfuri de activități pot neglija cohorta de antreprenori sociali.
  • Încercați să intrați într-un program de incubare în care suportul de incubare nu este externalizat și organizația are un interes direct ca voi să reușiți.
  • Antreprenoriatul social și pitch-urile televizate. Încercați să evitați incubatoarele care organizează programe de incubare tip spectacol, unde, de dragul rating-ului sau al vizibilității în social media, antreprenorii sunt trecuți printr-o experiență ce le poate submina încrederea în sine. Reality-check-urile sunt esențiale, dar pot veni și pe alte căi, nu nepărat live, în cadrul unor show-uri regizate și optimizate pentru audiență. (Anul acesta vom publica și un ghid despre cum se organizează competiții bune!)
  • Raportarea la creștere. Un program de incubare bun îți poate revela posibilitățile de creștere pentru afacerea ta socială și nu te va încuraja să crești artificial, de exemplu, proiecțiile financiare. Un program bun te încurajează să planifici creșterea rapidă, dar înțelege și scenariile unor creșteri organice.

 

Ritm, atmosferă și reality check

Scopul unui program de incubare este să te ajute să lansezi la apă ideea ta, chiar dacă nimeni nu îți poate garanta succesul și, cum bine știm,  execuția va depinde totalmente de tine. Un program de incubare bine structurat poate include diverse etape de dezvoltare, de la ideație, Proof of Concept, construirea unui MVP sau a unui plan de afaceri și a unui prototip. În procesul de incubare ar trebui să avansezi într-un ritm optim. În unele programe de incubare vă puteți simți extrem de bine, mai ales când incubatorul are speakeri buni, o cohortă pasionată și o atmosferă relaxată, prietenoasă. Secretul nespus al incubatoarelor este că poți beneficia de o experiență faină, dar care să nu-ți fie neapărat utilă. Rolul inspirației este critic, mai ales pentru antreprenorii aflați la început de drum. O atmosferă generală de încredere te ajută să acționezi, dar la fel de important este să ai ocazia să faci un reality check și o validare a ideii tale, ca să reduci riscul de a băga bani și timp într-o idee proastă, nefezabilă.

 

Incubatoarele și fondurile europene

Synerb proiecte bani europeni

Incubarea unor idei de afaceri sociale prin fonduri europene poate fi un proces complex și nu este potrivit pentru toți antreprenorii sociali aflați la început de drum. Participarea într-un proces de incubare finanțat din fonduri publice presupune participarea la o serie de cursuri lungi de antreprenoriat, finalizate printr-un un examen formal cu scopul de a obține diploma care îți asigură accesul în competiția proiectului, depunerea unui plan de afaceri și ulterior trecerea printr-un proces de contractare care poate dura aproape un an de zile.

Cu alte cuvinte, din momentul în care ai aplicat într-un program și până la obținerea primelor tranșe din grant pot trece chiar și 2 ani, timp în care afacerea ta, de obicei, nu va produce niciun venit și nici nu vei putea aplica în alte competiții desfășurate din fonduri publice.

Procesul de start-up de regulă presupune și dezvoltarea unor abilități de a răspunde la cerințele și procedurile administrative – nu întotdeauna simple – impuse prin proiect. Astfel, presiunea pe antreprenorii sociali care aplică la proiecte europene de regulă vine din trei direcții: din afacere, din necesitatea impactului social și de la administratorul de grant – o organizație în general contractată de către o instituție publică, responsabilă să incubeze antreprenorii sociali și să administreze finanțările nerambursabile.

Un alt aspect la fel de important este cash-flow-ul acestor proiecte. Nu vei primi toți banii în avans și uneori trebuie să fii pregătit să pui bani din buzunarul tău până primești așa numitele rambursări. Pentru a evita eventualele neplăceri și dezamăgiri, în cazul în care vă decideți să aplicați la un incubator de afaceri sociale care administrează un proiect european, avem o singură recomandare:

Încercați să lucrați cu organizații mari, cu experiență relevantă în administrarea fondurilor europene, fără probleme de cash-flow, cu o reputație bună și un mindset orientat către antreprenorii sociali.

Incubatoare online

Trecerea în online a programelor existente de incubare sau apariția unor noi programe online de incubare are în principal două cauze: pandemia și presiunea de a reduce costurile programelor, într-o industrie a intermediarilor din ce în ce mai competitivă. Impactul unor programe desfășurate strict în online încă stă sub semnul întrebării.

Programele clasice și hub-urile de coworking sunt, pentru mulți antreprenori, un loc de retreat comunitar și de socializare, menit să-i energizeze și să-i calibreze între două sesiuni de sprinturi în execuție. Din experiența recentă de implementare a două programe de incubare la scară redusă, unul online și unul hibrid, la Synerb am învățat, la fel ca multe alte organizații, că viitorul poate fi hibrid: tehnologizat, dar și offline,  cu o componentă puternică de personalizare.

 

Alternative

Synerb incubare training ideatie antreprenoriat social

Nu toate poveștile antreprenoriale se dezvoltă într-un program de incubare clasic și spectrul serviciilor de incubare pe care un antreprenor social le poate accesa astăzi în România este mult mai larg decât acum 20 de ani, când incubarea însemna „înființarea unor firme”.  Avem centre de incubare universitare permanente, studio-uri de start-up, grupuri de sprint și hackatoane, firme de consultanță, angel investors care fac mentorat de incubare și multe alte forme de sprijin. Noi, la Synerb, avem un proces de incubare adaptat antreprenorilor sociali care vor să creeze locurile de muncă decente ori care vor să asigure accesul la piețe de desfacere al unor mici lucrători independenți, antreprenorilor care înființează întreprinderi sociale verzi și de conservare a naturii și oamenilor pasionați care vor să facă afaceri comunitare.

Pentru a răspunde acestor nevoi sociale și de incubare, am ales să  sprijinim antreprenorii noștri prin crearea unor programe de incubare individualizate și adaptarea unor metodologii validate pentru fiecare partener sau client în parte. Ocazional, primim și cereri de consultanță gratuită prin Help-Desk-ul nostru.

Succes tuturor antreprenorilor sociali la început de drum și dacă doriți să ne împărtășiți experiența călătoriilor voastre sau aveți întrebări legate de articol, așteptăm mail-ul vostru la contact@synerb.org.

  

*

Newsletter

Synerb newsletter

Articole, vești și oportunitățile Synerb. Cel mult o dată pe lună.