Nouă tendințe și noutăți în antreprenoriatul social (RO)

de Zoltan Bereczki

(Articol publicat prima oară pe platforma Startarium.)

  1. Definiții și efectul molipsitor

În ultimii zece ani, tema antreprenoriatului social a fost îmbrățișată de multe ONG-uri, acceleratoare și hub-uri din România, prin dezvoltarea unor programe consistente de sprijin antreprenorial și prin includerea unor ”track”-uri sau indicatori sociali în competițiile și programele lor. O serie de instituții sau partide politice au pus pe agenda lor economia socială.

În același timp, entuziasmul inițial a scăzut. Am văzut limitele antreprenoriatului și nevoia de profesionalizare. Războiul definițiilor s-a mai ameliorat. Ne-am dat seama că există diferite feluri de a face afaceri sociale și că, indiferent unde se încadrează afacerile – sau întreprinderile sociale – în spectrul definițiilor, diferența o face omul din spatele ideii și execuția. Global și uneori local, marile companii, în eforturile lor de implicare comunitară, se aliază cu afaceri sociale. Local, avem mulți, mulți bani pentru start-up-uri, un număr neștiut de modele de succes și multe afaceri fragile. Domeniul este, în ciuda greutăților, unul care atrage mulți tineri, career-shifters, manageri, antreprenori clasici, ong-iști.

  1. Rolul intermediarilor și specializarea acestora

Dacă la început organizațiile mari, în special cele cu experiență în managementul fondurilor europene, s-au axat pe dezvoltarea unor programe generice de dezvoltare și sprijinire a întreprinderilor sociale, testând și incubând o plajă largă de modele, în prezent ele au devenit mai specializate. Unele s-au axat pe industriile in creștere (tech), altele sprijină start-up-ul unor afaceri verzi, unele și-au propus un focus geografic, altele se axează pe o anume categorie socială vulnerabilă. Per ansamblu, datorită acestei specializări, calitatea serviciilor de sprijin oferite antreprenorilor a crescut.

Provocarea rămâne, totuși, atragerea unor oameni talentați în sector, de la antreprenori până la experți sau mentori cu experiență relevantă în domeniul lor și cu fler didactic.Dezvoltarea sectorului este finanțată în mare parte din fonduri publice, iar antreprenorii beneficiari ai finanțărilor sunt copleșiți de cerințele și criteriile administrative ”de implementare”. Rolul intermediarilor ar fi, în acest caz, să dezvolte echipe mixte care să reducă aceste tensiuni de management pentru ca, la final de zi, proiectele să producă nu doar hârtii conforme, ci și modele de afaceri sociale viabile.

O dorință personală: să construim mai multe instituții – similare unei academii de antreprenoriat din București – unde viitorii antreprenori să învețe făcând, nu doar de la conferințe punctuale sau de pe internet.

  1. Focus: educația financiară

Multe dintre afacerile sociale, având o cifră de afaceri în creștere și impact dovedit, întâmpină provocări semnificative când vine vorba de managementul financiar. Vor să-și înțeleagă mai bine indicatorii, vor să-și facă previziuni mai precise, caută să-și optimizeze instrumentele de lucru sau se pregătesc pentru a aborda un investitor. Există doar câteva programe pilot bune de educație financiară cuplate la nevoile precise din ecosistem. Pe viitor, cel mai probabil băncile, instituțiile financiare și intermediarii se vor implica mai mult în educația financiară a antreprenorilor și managerilor de afaceri sociale.

Bonus: se discută și despre teme soft, cum ar fi comunicarea cu contabilul

  1. Noi tipare de consum

Au crescut nișele de specialitate și cererea pentru produsele locale provenite, de exemplu, din lanțuri scurte de aprovizionare, responsabile sau autentice, hand-made și premium. Aceste tendințe deschid noi oportunități, mai ales pentru afacerile sociale, pentru că multe dintre ele fac sau vor să facă produse pentru aceste nișe și înglobează din capul locului principii responsabile în misiunea și activitatea lor.

Provocare: chiar dacă produsele lor sunt calitative, provocarea rămâne, în multe cazuri, vânzarea acestor produse, din cauza concurenței ridicate și a numărului redus de canale de distribuție/intermediari ai produselor din economia socială.

  1. Focus: design

Întreprinderile sociale din producție sau manufactură au început să pună mai mult accent pe calitatea, aspectul sau prezentarea produselor. În primul rând, au reușit să atragă creativi (designeri, ilustratori etc.) în zona de social business, iar în al doilea rând au învățat să folosească o serie de instrumente de design grafic sau să cumpere servicii mai bune.

Concluzie: vremea lumânărilor gri a trecut.

  1. A doua încercare?

Cum discutăm despre eșec? Cum sprijinim antreprenorii sociali talentați să încerce a doua oară, chiar dacă prima oară au eșuat?

În ultimii ani, conversațiile despre eșec au devenit mai oneste și hub-urile au inclus subiectul în agenda conferințelor de antreprenoriat, inclusiv social. Alte state deja au dezvoltat așa numitele ”programe de reîncurajare” a antreprenorilor – de toate felurile! – care au avut o primă nereușită.

Continuare: tema eșecului, tratată corect, ar trebui să fie constant pe agenda discuțiilor din ecosistemului de antreprenoriat social

  1. Focus: comunități magnet 

Avem deja câțiva antreprenori sociali de succes care, înainte de a începe o afacere socială, au dezvoltat comunități ample, legate în jurul unei probleme sociale sau a unei idei. Practic, nu produsul sau serviciul a format comunitatea, ci afacerea s-a născut din nevoia unei comunități: spații de coworking, hub-uri, makerspaces, locuri de joacă pentru copii, cafenele pentru mame. Lista este lungă.

Oportunitate: organizațiile și spațiile comunitare, prin natura lor inclusivă, constantă, pot deveni epicentre locale care sprijină și încurajează antreprenoriatul social și civic la scară mică – de la schimbul de idei, găsirea unor mentori, până la execuție.

  1. Cu ochii pe tech

Modernizarea sau adoptarea unor soluții digitale de către afacerile sociale este, în opinia mea, destul de lentă în comparație cu afacerile clasice, mult mai agile. Efervescența discuțiilor din zona tech trebuie migrată parțial și în zona de social business, prin construirea unor programe dedicate, în cadrul cărora antreprenorii sociali să învețe să-și aleagă instrumentele și produsele digitale care realmente contribuie la creșterea afacerii lor.

În practică: alegerea unor furnizori sau consultanți care să evalueze nevoile lor și să propună soluții digitale adecvate reprezintă o provocare pentru cei mulți manageri de afaceri sociale.

  1. Performanța și impact investing 

Subiectul anului pare să fie cine și cum va construi primul fond de impact investment local. Dacă ne uităm la cifrele din sector, incomplete de altminteri, provocarea va fi găsirea unor modele pregătite să beneficieze de aceste produse financiare. Pasul următor și necesar, extinderea și creșterea unui fond de impact, trebuie dublat cu profesionalizarea programelor educaționale și de sprijin, de tip seed, incubare și accelerare, mai ales în mediile unde, vorba aia, e mult potențial, dar puțină acțiune.

Newsletter

Synerb newsletter
Articole, vești și oportunitățile Synerb. Un singur e-mail, o dată la 4 luni.