Cinci idei pentru antreprenorii sociali aflați la început de drum
de Zoltan Bereczki
Articol publicat prima dată în Ghidul 24/7.
Curajul și răbdarea de a elimina pistele false.
Înainte de porni la drum cu echipa sau a ne înscrie într-un program de antreprenoriat, ar trebui să facem o analiză vocațională și să ne uităm onest la motivele pentru care ne aventurăm într-un domeniu. E doar o schimbare de job sau am vrea cu adevărat să lucrăm în domeniul ales? E de viitor industria – crește, sună promițător, deci ne atrage – sau chiar ne imaginăm viitorul profesional legat de domeniul ales? Mergi pe o idee pentru că există mulți bani (europeni) disponibili pentru finanțarea ei? Curajul de a elimina pistele false, ideile trendy, poveștile de succes care nu ni se potrivesc și crearea unui spațiu de reflecție sunt esențiale pentru a ajunge la o decizie și o idee care să mențină ”flacăra aprinsă” atunci când apar problemele.
Pentru a testa cât de mult vă atrage o idee, puteți încerca un exercițiu de imaginație, numit 10-10-10, care spune să ne imaginăm cum ne-am simți lucrând în afacerea noastră timp de 10 minute, 10 luni și peste 10 ani. Alternativ, o lună de voluntariat accelerat pentru o afacere socială similară are un efect miraculos și vă poate răspunde la multe întrebări. Cât despre probleme și dificultăți, trebuie să știți că domeniul de antreprenoriat social este unul dificil, chiar și la nivel global[1]. Vestea bună? Niciunui antreprenor social nu-i pare rău că s-a apucat de treabă, deși 75% dintre ei câștigă mai puțin decât ar câștiga în alte locuri.
Etapa de identificare a unei idei viabile poate fi una dintre cele mai confuze și solicitante perioade din viața profesională a unui antreprenor social care vede o problemă, nu are o idee precisă, dar vrea să construiască, pentru prima oară, o afacere socială. Programele de incubare sau pre-accelerare îl pot ajuta să-și pună pe masă ideile, să testeze piața, să facă previziuni și planuri, să descopere modele și mentori, pe scurt, să-și structureze ideea și să-și conceapă produsul. Încercați-le.
Cum pornim?
Cărțile și evenimentele bune ne inspiră, sunt o sursă de idei, ne deschid apetitul pentru afaceri sau ne leagă de o problemă socială, ne schimbă optica, dar învățarea prin acțiune, alături de echipa potrivită, este cea care ne învață fundamental și organic cum să ducem în spate afacerea noastră socială. Un program bun de pregătire este acela care, cu ideea în brațe, te ajută să treci la acțiune și să-ți dezvolți, cât mai repede, cunoștințele practice și un MVP[2].
Competența, optimismul, relațiile cu echipa, perseverența, leadershipul – toate acestea se hrănesc cu acțiune. Tot acțiunea este și un bun antidot pentru frică și ne poate aduce cu picioarele pe pământ, atunci când suntem nesiguri despre calea pe care trebuie s-o urmăm. În România există zeci de organizații care au dezvoltat micro-culturi de sprijin și rețele de mentori care te pot ajuta să treci peste primul hop. Partea faină este că mulți oameni sunt dispuși să ne ajute. Căutați, așadar, să lucrați cu experți din diverse domenii care pot sta cot la cot cu voi pe chestiuni concrete, ori găsiți-vă un strateg cu experiență și portofoliu cu care – preferabil! – să aveți o chimie suficient de bună ca să vă lăsați ghidat.
Autodisciplina
Liantul dintre un plan bun și o execuție de succes este, printre altele, autodisciplina. Dintre toate calitățile necesare n-aș fi menționat asta dacă nu aș fi observat că în ultimii ani antreprenorii cu care am lucrat discută, tot mai des, despre cum rămâi focusat și cum alegi dintre tehnologiile utile și tehnologiile extractive – cele care îți consumă, într-un asediu permanent, timpul. Există, din fericire, soluții. [3]
Piața și rata de succes
Aici e clar. Nicio afacere socială nu va rezista dacă nu are un model de business solid în spate. În cazul afacerilor sociale, modelul de business se poate baza, de exemplu, și pe obținerea unor subvenții sau ajutor voluntar, dar ideea este ca aceste surse să fie cuantificate la valoarea lor reală și să fie predictibile. Și da, trebuie să ai ceva suficient de bine făcut pentru care să te plătească cineva. Cum multe afaceri sociale din România funcționează pe o piață deschisă, alături de modelele clasice, pentru a evalua șansele unei reușite, este esențială cunoașterea contextului din piață, chiar și atunci când produsele sunt bune, la prețul corect. Trebuie reținut și faptul că oamenii nu vor cumpăra de la tine doar pentru că ești afacere socială și că rata ta de succes, cel mai probabil, va fi similară cu rata de succes pentru afacerile clasice, noi, din industria respectivă.
Plasa de siguranță
O regulă generală – dar nu absolută – spune că start-up-ul unui proiect sau al unei afaceri noi va dura mai mult decât ne-am propus, iar execuția va fi mai scumpă decât ce am bugetat. Știi cât lucrează și cât câștigă, în România, un antreprenor la început de drum?[4] Pe scurt: lucrează destul de mult și la început are venituri mai modeste.
——
[1] Vezi raportul https://europeansting.com/2019/07/26/this-is-what-is-still-holding-social-entrepreneurs-back/[2] Minimum viable product, https://start-up.ro/ce-este-un-mvp-si-la-ce-te-ajuta-in-afacerea-ta/
[3] De exemplu: http://www.calnewport.com/books/deep-work/
[4] Vezi și https://www.impacthub.ro/barometrul-startup-urilor-2019/
*